Dreptul la o hotărâre și decizie motivată

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 februarie 2019 în cauza 2ra-6/19 a stabilit:

Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei diferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se pronunța în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz contra Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri necesitatea motivării hotărârilor judecătorești, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar,de asemenea,obligația corespunzătoare a instanței de a arăta,în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (speța Fomin contra Moldovei, hotărârea din 11 octombrie 2011).

În acest sens,se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Participarea translatorului în procesul penal

Potrivit art. 16 alin. (2) din Codul de procedură penală Persoana care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat are dreptul să ia cunoştinţă de toate actele şi materialele dosarului, să vorbească în faţa organului de urmărire penală şi în instanţa de judecată prin interpret.

Potrivit art. 1 al Legii Nr. 264 din 11.12.2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activității de interpret şi traducător în sectorul justiției (1) Prezenta lege reglementează statutul, autorizarea și organizarea activității interpreţilor şi traducătorilor implicați în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, organelor procuraturii, organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti, notarilor, avocaţilor şi executorilor judecătoreşti. (2) Pentru organele indicate la alin. (1) pot efectua interpretări și/sau traduceri doar interpreții și/sau traducătorii autorizați.

De asemenea potrivit art. 10 al aceleiaşi Legi articol (1) Eliberarea şi retragerea autorizaţiei pentru activitatea de interpret și/sau traducător, suspendarea şi încetarea activităţii interpretului şi/sau traducătorului ţin de competenţa Ministerului Justiţiei.

Scutirea de taxa de stat

Potrivit alin. (4) art. 84 din Codul de procedură civilă – În funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei.

În acest context Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa în privinţa cauzelor Clionov versus Moldova, Malahov versus Moldova, Weissman versus Romînia, a statuat cu titlu de principiu, că în cazul în care persoana nu dispune de posibilităţi financiare, taxa de stat fiind excesivă şi ei, i se refuză în înfăptuirea justiţiei pe acest motiv, atunci accesul la un tribunal este grav afectat.

Mai mult ca atît. în cazul SRL „Tudor Comerţ” versus Moldova, Curtea clar a statuat, că în cazul în care persoana invocă, lipsa surselor financiare, la înaintarea acţiunilor în judecată atunci instanţa urmează să examineze minuţios, acest aspect.

Prevenirea şi combaterea violenţei în familie

În baza art. 2 alin. (1) din Codul penal Legea penală apără, împotriva infracţiunilor, persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orînduirea constituţională, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea şi securitatea omenirii, precum şi întreaga ordine de drept.

Potrivit art. 11 al Legii nr.45/01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, victimei i se garantează apărarea drepturilor şi intereselor legitime.Victima are. dreptul la asistenţă pentru recuperare fizică, psihologică şi socială prin acţiuni speciale medicale, psihologice, juridice şi sociale. Acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiţionată de dorinţa victimei de a face declaraţii şi a participa la procese de urmărire în justiţie a agresorului. Dreptul la viaţa privată şi confidenţialitatea informaţiei privind victima sînt garantate. Autorităţile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie sînt obligate să reacţioneze prompt la orice sesizare şi să informeze victimele despre drepturile lor, despre autorităţile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie; despre tipul serviciilor şi organizaţiile la care se pot adresa după ajutor; despre asistenţa disponibilă pentru ele; unde şi cum pot depune o plîngere; despre procedura ce urmează după ^ţrunerea plîngerii şi rolul lor după asemenea proceduri; cum pot obţine protecţie; în ce măsură şi în ce condiţii au acces la consultanţă sau asistenţă juridică; dacă există un pericol pentru viaţa sau sănătatea lor în cazul eliberării unei persoane reţinute sau condamnate; dacă a fost anulată ordonanţa de protecţie.

Potrivit legii nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie – Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica naţională de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.

Solicitarea copiei de pe procesul-verbal al şedinţei de judecată şi înregistrării audio şi/sau video

Potrivit art. 336 alin.(8) din Codul de procedură civilă – Participanţii la proces au dreptul la o copie de pe procesul-verbal şi de pe înregistrarea audio şi/sau video a şedinţei de judecată. Copia de pe înregistrarea audio şi/sau video a şedinţei de judecată se eliberează de către grefier la solicitarea scrisă sau verbală a participantului la proces contra unei plăţi stabilite de Guvern, care nu va depăşi mărimea cheltuielilor suportate de instanţă pentru eliberarea copiei.

În baza art. 276/1 alin.(1) din Codul de procedură civilă – Participanţii la proces şi reprezentanţii lor au dreptul la o copie de pe procesul-verbal şi de pe înregistrarea audio şi/sau video a şedinţei de judecată. Copia de pe înregistrarea audio şi/sau video a şedinţei de judecată se eliberează de către grefier la solicitarea scrisă sau verbală a participantului la proces sau a reprezentantului lui contra unei plăţi stabilite de Guvern, care nu va depăşi mărimea cheltuielilor suportate de instanţă pentru eliberarea copiei.

Conform art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992 – Tarifele taxei de stat se stabilesc la următoarele cuantumuri: 50% pentru fiecare document şi, suplimentar, 2% pentru fiecare pagină pentru eliberarea copiilor (duplicatelor) repetate de pe hotărîrea, sentinţa, încheierea, decizia instanţei  judecătoreşti, precum şi a copiilor de pe alte documente din dosar, eliberate de instanţa judecătorească la solicitarea părţilor şi altor persoane participante la proces.

Unitatea convenţională este egală cu 20 de lei.

Taxa pentru eliberarea copiei de pe înregistrarea audio a ședințelor de judecată

  • Beneficiar: Judecătoria Chișinău
  • Codul IBAN: MD25TRPAAA142310A15232AA
  • Codul fiscal: 1016601000256
  • Prestatorul beneficiar: Ministerul Finanțelor-Trezoreria de Stat

Cerereprivind eliberarea copiei înregistrării audio a ședinței de judecată

În procedura Judecătoriei ______________________ se află pe rol pricina civilă la cererea (denumirea instanței)de chemare în judecată a _______________________ împotriva lui _____________________ (nume, prenume sau denumirea)(nume, prenume sau denumirea) cu privirela ____________________ .(obiectul acțiunii) În legătură cu necesitatea apărută, în conformitate cu art. 276/1 Cod de procedură civilă și a art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992,Cer Eliberarea copiei înregistrării audio a ședinței de judecatădin data de _________________ în procesul civil la cererea de chemare în judecată a _____________________ împotriva lui_____________________ cu privire la ____________________ .Reclamant/Pîrît/Intervenient _________________(nume, prenume sau denumire)

Data _______________________ Semnătura _____________________

Lista Judecătorilor Judecătoria Chişinău sediul Centru 2019

Dimitriu SergheiJudecătorBir. 301, 307
Dvornic OctavianJudecătorBir. 303-304
Brăgaru AlinaJudecătorBir. 308, 309, 311
Braga AngelaJudecătorBir. 310
Băbălău DenisJudecătorBir. 312-313
Manoli GrigoreJudecătorBir. 317
Pulbere IgorJudecătorBir. 317, 318, 319
Holban VladislavJudecătorBir. 401, 407
Sîrcu TatianaJudecătorBir. 402-404
Galuşceac Eduard JudecătorBir. 405-406
Şuşchevici DariaJudecătorBir. 408
Puica VioricaJudecătorBir. 410-411
Crigan DragoşJudecătorBir. 413-414
Parfeni OxanaJudecătorBir. 501, 507
Mardari AlexandruJudecătorBir. 502, 506
Lavric LarisaJudecătorBir. 503-505
Frunze MariaJudecătorBir. 508-509
Vîrlan CorneliaJudecătorBir. 510/a, 520
Ţurcan MariaJudecătorBir. 512, 518
Pascari RomanJudecătorBir. 516-517
Mazur NadejdaJudecătorBir. 516
Roşca ConstantinJudecătorBir. 601, 607
Badan-Melnic EleonoraJudecătorBir. 604
Sanduţa VictoriaJudecătorBir. 606
Dutca InaJudecătorBir. 609, 613
Bagrin LuciaJudecătorBir. 608, 611
Lastaveţchi ValentinJudecătorBir. 610, 613
Cibotaru AngelaJudecătorBir. 612, 619, 620
Valah CiprianJudecătorBir. 614-616
Stratulat GheorgheJudecătorBir. 617
Berdilo RodicaJudecătorBir. 701-702
Martînenco VeaceslavJudecătorBir. 703-704
Ţonov IrinaJudecătorBir. 706-707
Daguţa SergiuJudecătorBir. 708-709
Lupaşcu NataliaJudecătorBir. 712, 713, 720
Sîrbu DanJudecătorBir. 714-716
Talpalaru ZinaidaJudecătorBir. 719
Potîngă IurieJudecătorBir. 801, 806, 807
Ojog AndreiJudecătorBir. 802, 805
Mitrofan LiviaJudecătorBir. 803-804
Suvac SergiuJudecătorBir. 810
Arabadji NinaJudecătorBir. 811, 830, 808
Vasilache SerafimJudecătorBir. 812-814
Ciubotari LorinaJudecătorBir. 815-816
Miron AlionaJudecătorBir. 817, 818, 819
Gîrleanu VioletaJudecătorBir. 820-821
Tricolici DianaJudecătorBir. 918
Pulbere RuxandaJudecătorBir. 919

Învinuirea neconcretă

Învinuirea neclară şi neconcretă contravine principiului legalităţii stipulat de art. 7 Codului de procedură penală şi anume criteriilor de accesibilitate şi previzibilitate.

Mai mult ca atît, această învinuire contravine şi art. 17 din Codul de procedură penală, art. 26 din Constituţia R. Moldova, care prevăd dreptul la apărare, deoarece persoana nu se poate apăra efectiv de o învinuire imprecisă şi neclară.

În art. 6 alin. (3) lit. a) al Convenţie Nr. 1950 din 04.11.1950 Pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale orice acuzat are, în special, dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.

Prin învinuirea neconcretă nu poate fi stabilite circumstanţele ce au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei şi anume: data, ora şi împrejurările în care au fost comise pretinsele acţiuni criminale, deşi potrivit dispoziţiilor art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, ordonanţa de punere sub învinuire inter alia trebuie să cuprindă formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor şi modului de săvârşire a infracţiuni, or instanţa în corespundere cu art. 325 Cod de procedură penală, examinează cauza în limita învinuirii formulată în rechizitoriu.

Evident, că o învinuire neconcretă, îi creează persoanei puse sub învinuire, obstacole în pregătirea unei eficiente apărări, ceea ce vine în contradicţie cu art. 6 a Convenţie.

Practica judiciară:

Decizie Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 27.02.2018

Simpla menţiune privind săvârşirea infracţiunii sau simpla reproducere a unui mijloc de probă, prin care se face o anumită descriere privind o pretinsă faptă penală, care se evidenţiază la cea mai superficială analiză a conţinutului rechizitorului în privinţa inculpatului, nu răspunde criteriilor legii privind sesizarea
instanţei de judecată şi, pe cale de consecinţă, asemenea fapte n-ar trebui să formeze obiectul judecăţii.